Adunarea Parlamentara a Consiliului EuropeiRaspunsurile presedintelui Traian Basescu
la întrebarile adresate în cadrul
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei,
25 ianuarie a.c., de la Strasbourg
În continuarea discursului sustinut în plenul Adunarii Parlamentare,
presedintele Traian Basescu a raspuns întrebarilor adresate de un numar de
parlamentari prezenti la lucrari.
Va prezentam raspunsurile oferite de presedintele Basescu.
Soledad BECERRIL (Spania): Domnule presedinte, apreciem eforturile pe
care tara dumneavoastra le face în toate domeniile si sectoarele democratiei.
Dar considerati ca eforturile întreprinse în lupta împotriva coruptiei si pentru
cresterea transparentei administratiei sunt suficiente în raport cu cerintele UE?
Multumesc.
Traian BĂSESCU: Multumesc foarte mult pentru aceasta întrebare. Orice
politician va încerca sa va convinga cu cuvinte ca lucrurile merg bine într-o
tara asa cum este Romania la ora actuala, dar eu nu voi intra în argumente si nu
voi folosi doar cuvinte; eu pur si simplu va voi ruga sa verificati raportul
comun al BERD si al Bancii Mondiale din octombrie 2005. Acest raport analizeaza
26 de tari dintre care o parte sunt membre ale UE, altele sunt tari care aplica
pentru a intra în UE. Acest raport mentioneaza clar ca, în 2005, mediul de
afaceri din Romania s-a îmbunatatit semnificativ, iar nivelul coruptiei s-a
micsorat foarte mult. Numarul, cifrele care sunt prezentate în acest raport BERD
- Banca Mondiala din octombrie 2005, aceste cifre arata o Romanie care are, în
domeniul economic, în domeniul afacerilor, mai putina coruptie comparativ cu
alte state din UE. Acesta este un document care eu cred ca va poate convinge ca
în Romania coruptia a fost micsorata, pe baza unor actiuni întreprinse de
actualul guvern.
Raportul compara situatia Romaniei în 2002, cand aceleasi institutii au detectat
un nivel ridicat de coruptie în mediul de afaceri din Romania, cu anul 2005,
cand raportul mentioneaza un progres foarte important al autoritatilor si al
mediului de afaceri roman. De asemenea, as vrea sa adaug, sa va garantez ca
presedinte al Romaniei, ca împreuna cu guvernul, împreuna cu politicienii
importanti, noi chiar luptam puternic împotriva coruptiei. În special dupa anul
trecut, am reusit sa facem ca sistemul juridic sa aiba independenta fata de
politicieni si de structurile statului în aceasta lupta împotriva coruptiei si
în acel moment aceasta lupta a devenit evidenta. Va invit sa vizitati Romania,
caci numai atunci veti fi foarte bine informati. Multumesc foarte mult.
Janusz BARGIEŁ (Polonia): Romania vrea sa adere la Uniunea Europeana.
L-am întrebat ieri pe primul ministru al Bulgariei, acum as vrea sa va adresez
dvs. aceeasi întrebare. Constitutia europeana este moarta sau, ce credeti, poate
ea sa fie resuscitata?
Traian BĂSESCU: Ei bine, Romania într-adevar sprijina o Europa unita si
noi vom fi confruntati cu efectele acestui proces de globalizare. Nici o tara
din Europa nu poate sa faca fata acestor efecte ale globalizarii, daca noi ne
gandim ca UE sa ramana o simpla piata. Romania va sprijini si sprijina Tratatul
constitutional si de îndata ce va deveni membru al UE, asa cum am decis împreuna
cu Comisia Europeana, în 2007, Romania va sprijini puternic ratificarea acestui
Tratat constitutional. Noi consideram ca fara acest Tratat, fara Constitutie,
Europa este condamnata sa ramana o simpla piata, iar noi toti nu vom putea sa
avem o politica externa comuna, nu putem sa ne aparam, nu putem sa-i aparam pe
cetatenii nostri de efectele globalizarii. Un singur cuvant as vrea sa adaug, si
anume ca Europa unita, cu un Tratat constitutional, va putea sa fie partea care
conduce acest proces de globalizare. Daca nu suntem uniti de acest Tratat
constitutional, vom fi undeva pe partea celor care doar primesc efectele
globalizarii si nu care le poate influenta. De aceea, Romania sprijina acest
Tratat constitutional.
Sinikka HURSKAINEN (Finlanda): Domnule presedinte, care sunt masurile pe
care Romania le ia pentru a se asigura ca populatia rroma sa poata trai într-un
mediu lipsit de rasism si discriminare? Si ce face Romania ca sa scada
intoleranta rasiala în media romaneasca?
Traian BĂSESCU: Avem un program care a fost stabilit împreuna cu
specialistii din Comisia Europeana si cu asistenta Consiliului Europei, în ceea
ce priveste minoritatea rroma. Este un program pe care l-am început în 2001 si
vom ajunge sa îndeplinim obiectivele acestui program în 2010. Avem înca cinci
ani pentru implementarea acestui program, avem o legislatie speciala care este
îndreptata special pentru aceasta minoritate rroma si pentru integrarea acestei
populatii în societatea romaneasca. Numai pentru rromi, în toate categoriile de
scoli din Romania, alocam locuri rezervate special pentru aceasta minoritate si,
în acelasi timp, organizam pe langa Oficiul Muncii cursuri speciale de instruire
pentru populatia rroma pentru ca aceasta sa poata sa se integreze în economia
romaneasca.
Mai exista si o finantare puternica a acestui program 2001-2010 dedicat
populatiei rrome. Nu spun ca suntem la momentul în care am rezolvat aceasta
problema, dar avem un comitet care controleaza aceasta discriminare împotriva
populatiei rrome. Iar politicienii, jurnalistii, toti cetatenii care îi
învinuiesc pe rromi numai pentru ca sunt populatie rroma sunt imediat gasiti si
expusi public. Avem un set de reguli si actiuni care, suntem convinsi, va face
ca în 2010 problema populatiei rrome sa nu mai fie o problema în Romania.
Multumesc.
Konstantin KOSACHEV (Federatia Rusa): Domnule presedinte, întrebarea mea
se refera la instalarea, în perioada urmatoare, a bazelor militare americane în
Romania. Cum puteti sa combinati acest lucru cu prevederile tratatului în ceea
ce priveste fortele conventionale din Europa si angajamentele statelor membre
NATO referitor la controlul armelor, în special acela de a nu a desfasura forte
combatante substantiale pe teritoriul noilor membri ai aliantei?
Traian BĂSESCU: Instalarea unor baze americane pe teritoriul romanesc
este în total acord cu legislatia internationala, pe care si Romania, si Rusia,
si statele UE, si SUA au semnat-o, adica sunt membre ale acestei Conventii. Va
pot garanta în plus ca instalarea acestor forte americane pe teritoriul romanesc
nu este directionata împotriva unei anumite tari. Pur si simplu, noi vrem sa
protejam progresele democratice. Ca presedinte al Romaniei, eu urmaresc
securitatea tarii mele. Poate ca nu este momentul potrivit ca sa discutam, dar
eu însumi, în februarie 2005, i-am informat pe sefii politici ai Federatiei Ruse
asupra acestei probleme. Acesta este raspunsul. Noi respectam toate obligatiile
noastre internationale, aducand aceste facilitati militare americane în Romania
si pe coasta Marii Negre. Dupa cum am înteles, dvs. reprezentati Federatia Rusa.
30 de ani ati stat în Romania si nu v-am întrebat niciodata de ce ati stat.
Zsolt NÉMETH (Ungaria): Domnule presedinte, în Romania exista 1,5
milioane de unguri, alaturi de alte minoritati, care încearca sa aiba autonomii
si coalitia trebuie sa adopte o lege asupra minoritatilor, care sa aiba o
prevedere despre autonomia culturala. Am înteles ca Senatul Romaniei a respins
acest proiect de lege. Care este pozitia dvs., domnule presedinte, în privinta
acordarii autonomii culturale acestei minoritati din Romania?
Traian BĂSESCU: Multumesc foarte mult. În ceea ce priveste minoritatile
din Romania, nu va voi da multe argumente, va voi da însa niste exemple. În
Romania, minoritatile se pot adresa în limba lor materna în Justitie, au scoli
în limbile lor materne. Toate cele 19 minoritati din Romania sunt reprezentate
în Parlament. În Romania, avem trei ministri plini, care sunt membri ai
guvernului din partea minoritatilor. În zonele unde minoritatile reprezinta 20%
din locuitori, administratia locala este obligata sa emita documente si în limba
minoritatilor. Toate deciziile sunt prezentate atat în romana, cat si în limba
minoritatii din acea zona.
Cred ca Romania are unul dintre cele mai moderne sisteme de legi care protejeaza
minoritatile. În acelasi timp, avem o problema. Este vorba de o dezbatere la
nivelul clasei politice în ceea ce priveste autonomia culturala. Încercam foarte
serios sa gasim exemple într-o lege, din alta tara care este membra a UE, de cum
a fost rezolvata în aceasta tara autonomia culturala si cum a fost ea garantata
în conditiile în care ei, de fapt, sunt liberi sa foloseasca limba lor materna,
maghiara sau ucraineana sau orice alta limba, chiar si în sistemul juridic.
Judecatorul este obligat sa asigure minoritatilor o traducere, din acea limba
minoritara în limba oficiala romana. Nu gasim un model de o astfel de legislatie
în alte tari. Va rog chiar, daca aveti un asemenea model, as vrea foarte mult sa-l
iau cu mine si sa gasesc solutii, pe care sa le aplicam, solutii care sunt
aplicate în alte tari din UE.
François ROCHEBLOINE (Franta): Domnule presedinte, credeti ca,
într-adevar, sunteti gata sa intrati în UE la data prevazuta, 1 ianuarie 2007,
si care sunt domeniile în care o cooperare cu tarile europene, care au aceleasi
valori ale democratiei, pot sa faciliteze acest demers al dumneavoastra si ce
asteptari aveti de la Franta? Şi poate îmi raspundeti în franceza, o limba care
este foarte vie si folosita la dumneavoastra în tara.
Traian BĂSESCU: Nu va pot raspunde în franceza. Ce înseamna franceza
pentru Romania? Toti romanii vorbesc franceza, francezii stiu acest lucru, iar
ca sa va dau un exemplu, în acest an, Congresul mondial al Francofoniei va fi
organizat în Romania. 63 de tari francofone vor participa la acest congres de la
Bucuresti. Franceza este o parte a culturii noastre, caci cultura franceza
insasi este o parte a culturii romane. Franta a contribuit la cultura noastra si,
dupa cum stiti sculptorul Brancusi a trait în Paris si stim ca exista foarte
multi romani care au creat si în Franta. Nu stiu daca sunteti foarte satisfacut
cu raspunsul. Îmi pare rau ca eu nu vorbesc franceza si asta pentru ca eu am
fost capitan în marina comerciala si enlgeza e limba în care poti sa te salvezi.
P. MOONEY (Irlanda): Întrebarea mea se refera la media si la o
ingrijorare exprimata de unele organizatii media. Noi credem în acea libertate
fundamentala de exprimare a mass-media, în absenta imixtiunilor politice.
Sunteti sigur, domnule presedinte, ca veti putea actiona în conformitate cu
recomandarile unui numar variat de organisme, inclusiv din partea unui Comitet
al Parlamentului roman, ca se lupta pentru eliminarea acestor ingerinte politice,
care, daca nu se actioneaza în baza respectarii acestor drepturi fundamentale,
reprezinta posibile amenintari pentru aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie
2007?
Traian BĂSESCU: Pot sa va dau, de asemenea, exemple. Daca va uitati în
ziarele din Romania, de astazi, de exemplu, sunt criticat direct pe prima pagina,
ceea ce înseamna ca într-un fel ei pot sa faca ce vor, au o libertate la nivelul
presei din Romania. Într-adevar, daca analizam subiectul în mod serios,
consideram aceasta libertate de exprimare ca o parte esentiala a democratiei. A
fost o perioada în care media a fost sub control prin faptul ca era oferita
publicitate din partea guvernului. Am o serie de date relevante care arata acest
lucru si în acelasi timp pot sa va spun ca de îndata ce acest guvern, în
decembrie 2004, a venit la putere, acest guvern nu a plasat nici un fel de
publicitate în media pe baza unor afinitati cu o anumita televiziune sau cu alta,
sau cu un anumit ziar cu altul.
Obiectivul nostru este ca media sa fie libera si noi vrem ca orice roman si
orice jurnalist sa aiba libertate de exprimare. Noi nu facem nici un fel de
actiune împotriva jurnalistilor de cand guvernul acesta este la putere. Acesti
jurnalisti pot sa spuna tot ce vor, sa spuna ce cred si noi suntem liberi sa dam
explicatii atunci cand nu au dreptate. Aceasta este o filosofie simpla pe care o
aplicam si în plus extindem conceptul libertatii de expresie în Romania. As vrea
sa va invit sa vedeti cat de liberi suntem noi. Cateodata, aceasta libertate de
expresie creeaza o serie de imagini, dar noi acceptam costurile acestor excese
ale libertatii de expresie care este, evident, preferabila, decat sa încercam sa
controlam libertatea de expresie în orice domeniu al societatii din Romania.
Vlad CUBREACOV (Moldova): Domnule presedinte, de anul trecut ati
contribuit în mod esential la întarirea relatiilor dintre Moldova si Romania,
Moldova care are aceeasi limba, civilizatie si cultura ca si Romania si care a
fost despartita în 1940 de Romania în urma Pactului Ribbentrop - Molotov. Cum
vedeti dvs viitorul relatiilor Romania - Moldova în perspectiva aderarii
Romaniei la UE anul viitor, tinand cont si de faptul ca frontiera comunitara va
desparti din nou aceste doua tari care sunt doua tari surori?
Traian BĂSESCU: Dupa cum vedeti, declaram în mod public ca sprijinim
Republica Moldova pentru ca aceasta tara sa se integreze, mai devreme sau mai
tarziu, în UE. Noi vedem acest proces ca singura solutie posibila pentru a
reunifica natiunea romana în cadrul Uniunii Europene. Noi, toti romanii, am fost
foarte mandri ca Germania a reusit sa fie reunificata si acum avem o sansa
oferita de Uniunea Europeana si de institutiile europene de a fi împreuna, în
cadrul Uniunii Europene, si sa reunificam natiunea romana. Aceasta este o
dorinta puternica a tuturor romanilor si noi nu ezitam sa sprijinim Republica
Moldova în dorinta ei de aderare la orice institutie europeana. Dupa cum ati
vazut din interventia mea, noi sugeram, ca o solutie pentru Republica Moldova,
ca aceasta tara sa primeasca o foaie de parcurs ca si celelalte tari din Balcani.
Este o tara mica, cu doar 4 milione de locuitori, cu o suprafata mica, între
granitele UE si NATO, pe de o parte, si Ucraina, pe de alta parte. E adevarat ca
pentru Ucraina acest proces va fi poate mai dificil, însa Moldovei trebuie sa i
se ofere aceleasi oportunitati de integrare ca si Ucrainei. De aceea, eu cred ca
aceasta este o obligatie în fata romanilor, a natiunii romane, a istoriei
noastre, sa încercam sa-i reunificam pe romani în cadrul UE. Nimeni nu ne-a
întrebat cand a fost semnat Pactul Ribbentrop - Molotov.
Departamentul de Comunicare Publica
26 Ianuarie 2006