Traian Basescu, binevenit in Piata Universitatii


Am gresit?
Pentru ce a fost ales Basescu in 2004?
- Basescu a promis sa fie un presedinte-jucator, un presedinte implicat, nu doar un spectator bine intentionat.
...

Basescu: "Mai eficienti decat Armata Rosie"
Cartelul ruso-roman al oligarhilor intra in Uniunea Europeana odata cu Romania reocupata ...

5 minute
"Am spus ca voi demisiona in cazul in care voi fi suspendat. Am sperat ca acest lucru va antrena o competitie cinstita...

Presedintele Basescu nu a incalcat Constitutia.
Suspendarea este un abuz de putere. Citat din Avizul Curtii Constitutionale din 18 aprilie 2007 ...

Cine l-a suspendat pe presedintele Traian Basescu?
322 de parlamentari care nu reprezinta cetatenii sau Parlamentul, ci doar pe liderii de partide care i-au pus pe lista si care le-au spus cum sa voteze: Geoana, Voiculescu, Vadim, Tariceanu...

De ce este abuziva suspendarea presedintelui?
Avizul Curtii Constitutionale a fost foarte clar: nici una dintre cele 19 acuzatii de incalcare a Constitutiei aduse de PSD, PNL, PC si UDMR nu a fost confirmata. ...

Solutia mea pentru o Romanie cu adevarat europeana
1. O majoritate politica coerenta
Crearea unei majoritati politice coerente, capabile sa redea increderea romanilor in tara lor si in viitor.
...

Avantajele votului uninominal
Votul pentru deputati si senatori va fi organizat la fel ca alegerile pentru primari...

Sistemele fata-n fata
Afla care sunt avantajele sistemului de vot uninominal propus de Presedinte fata de sistemul propus de Guvern.
Conferinta internationala „Black Sea Area and Euro-Atlantic Security: Strategic Opportunities”

DISCURSUL
Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la lucrarile Conferintei internationale „Black Sea Area and Euro-Atlantic Security: Strategic Opportunities”
(Palatul Cotroceni, 20 aprilie 2005)

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a deschis astazi, 20 aprilie a.c., lucrarile Conferintei internationale „Black Sea Area and Euro-Atlantic Security: Strategic Opportunities”, care se desfasoara la Palatul Cotroceni.

Conferinta se bucura de sprijinul ambasadelor SUA, Marii Britanii si Germaniei în Romania, precum si a Centrului European de Studii de Securitate „George C. Marshall” si este conceputa ca o prima manifestare dintr-o serie de activitati consacrate materializarii ideilor majore de politica externa ce vizeaza promovarea democratiei si consolidarea securitatii si stabilitatii în aceasta zona.

La eveniment participa reprezentanti ai statelor din regiunea extinsa a Marii Negre, statelor membre NATO si partenere, ale Uniunii Europene si asociate, a unor state participante la dialogul mediteranean, precum si ale altora cu o importanta contributie la securitatea internationala. Participa, de asemenea, specialisti de marca din cadrul unor institute de cercetare pe probleme de securitate si reprezentanti ai unor organizatii inter-guvernamentale, lideri si specialisti din cadrul Centrului „George C. Marshall” din Romania.

Prezentam integral discursul presedintelui Romaniei:

“Doamnelor si domnilor,
Stimati membri ai corpului diplomatic,

Îmi face o reala placere sa ma adresez dumneavoastra cu aceasta ocazie. Doresc sa precizez ca sunt deosebit de onorat ca ati raspuns invitatiei noastre de a participa la acesta Conferinta si sunt bucuros sa constat cat de numeroasa este comunitatea celor interesati de problemele de securitate, pace si prosperitate ale Marii Negre.

Conferinta ” Black Sea Area and Euro-Atlantic Security: Strategic Opportunities” marcheaza în fapt un dublu eveniment: pe de o parte, initiem - la nivelul Presedintiei - seria unor activitati concrete dedicate problematicii Marii Negre; pe de alta parte, extindem gama actiunilor consacrate procesului de elaborare si dezbatere publica a strategiei de securitate nationala. Pe parcursul conferintei, intentionam sa punem în discutie aspecte de importanta majora circumscrise acestor tematici si, totodata, sa cautam împreuna solutii apte sa raspunda mai bine atat intereselor nationale legitime, cat si nevoilor de securitate ale comunitatii euro-atlantice.

Subliniez acest lucru deoarece am convingerea ca evolutiile majore survenite pe plan intern si international, în cadrul mediului geopolitic global si zonal, impun o schimbare semnificativa a abordarii la nivelul strategiilor de securitate. Se poate spune ca Romania a depasit faza tranzitiei si a intrat în etapa normalizarii dezvoltarii sale democratice, în timp ce relatiile internationale se structureaza tot mai clar pe doua coordonate majore: expansiunea democratiei si contracararea terorismului. Ca urmare, cred ca Romania trebuie sa promoveze o strategie mult mai dinamica, o strategie activa si anticipativa, centrata pe o întelegere profunda a acestor evolutii.

În mod firesc, declaratiile prin care anuntam o astfel de strategie au produs dezbateri aprinse si, adesea, contradictorii, atat în mediul politic si academic intern, cat si la nivelul opiniei publice romanesti. Consider aceasta ca un semn de maturizare a societatii, o evolutie capabila sa potenteze eforturile de cristalizare ale unui document de substanta, apt sa reflecte cu adevarat dimensiunea nationala, transpartinica a unei astfel de strategii, dar si semnificatiile sale externe.

Dupa cum cunoasteti, în contextul prioritatilor de politica externa pe care le-am afirmat înca de la începutul mandatului meu, am acordat o atentie deosebita problematicii Marii Negre. Consider aceasta tema o chestiune vitala, de interes national.

Dintr-o alta perspectiva, zona Marii Negre – înteleasa ca o arie geopolitica importanta, ce cuprinde si statele situate în jurul sau, în proximitatea acesteia – necesita mai mult decat atat. Ea reclama o adevarata strategie euro-atlantica menita, pe de o parte, sa asigure stabilitatea, democratia, securitatea si prosperitatea, si – pe de alta parte – sa alimenteze corespunzator dinamismul proceselor de transformare democratica.

În fundamentarea unei astfel de strategii trebuie pornit de la realitatile zonei, de la premisele realiste referitoare la aceste realitati, dar si de la modul în care aceasta zona se articuleaza cu procesele globale. În primul rand, trebuie sa mentionam ca - pentru prima data în istorie - toate statele din zona sunt unite în jurul unori valori si interese fundamentale care guverneaza evolutia relatiilor internationale si anume: democratia, respectarea drepturilor omului, libertatea si lupta împotriva terorismului. Este o oportunitate istorica, o alternativa creatoare la conceptul de zona tampon. Şi, ca unul care stie bine ce înseamna o decizie cruciala într-un moment favorabil, cred ca nu trebuie si nu ne este permis sa ratam o ocazie exceptionala ca aceasta.

În al doilea rand, doresc sa remarc faptul ca toate statele din acest perimetru sunt racordate, într-un fel sau altul, la arhitectura de securitate euro-atlantica. Astfel, în raport cu NATO, ne aflam în urmatoarea situatie: trei state sunt membre ale Aliantei (Turcia, Bulgaria, Romania), doua state (Georgia si Republica Moldova) sunt membre ale Parteneriatului pentru Pace, iar alte doua (Federatia Rusa si Ucraina) dezvolta parteneriate speciale cu NATO. Noile autoritati democratice instalate la putere în Ucraina si Georgia si-au manifestat expres dorinta intensificarii acestor parteneriate, în ideea declarata de a începe pregatirile în vederea unei posibile aderari la NATO.

Din perspectiva Uniunii Europene, situatia se prezinta, de asemenea, deosebit de favorabil. Astfel, Romania si Bulgaria vor semna în curand tratatul de aderare si vor deveni, în conditii normale, membre ale acesteia în ianuarie 2007. Turcia va începe, probabil, tratativele de aderare la Uniunea Europeana în toamna acestui an si avand în vedere contributiile sale majore la securitatea europeana si zonala, poate spera la un calendar cu adevarat optimist. La randul lor, Ucraina, Georgia si Republica Moldova îsi manifesta tot mai ferm dorinta de integrare în Uniune si dezvoltarea unor relatii intense.

Mentionez, de asemenea, amploarea si complexitatea relatiilor de cooperare activa si dinamica ce s-au stabilit si se dezvolta între Uniunea Europeana si Federatia Rusa, relatii care întregesc tabloul oportunitatilor exceptionale pe care actualul moment le prezinta în zona Marii Negre.

O a treia problema priveste pozitia geopolitica particulara pe care a dobandit-o aceasta zona în ansamblul relatiilor internationale. Mentionam anterior – ca o evolutie deosebit de pozitiva – faptul ca zona Marii Negre a depasit faza în care putea fi considerata doar o zona tampon. Ea se dezvolta ca o veriga majora ce realizeaza legatura între arealul strategic euro-atlantic si cel ce cuprinde Orientul Mijlociu, Marea Caspica si Asia Centrala. Zona Marii Negre se situeaza, astfel, în punctul nodal al celor doua fluxuri strategice majore care – situate pe acelasi traiect, dar evoluand în sensuri contrare – leaga cele doua areale strategice. Este vorba, pe de o parte, de fluxul dintre producatorul de energie (Orientul Apropiat, Marea Caspica si Asia Centrala) si consumatorul de energie (comunitatea euro-atlantica) si, pe de alta parte, de fluxul dintre producatorul de securitate (comunitatea euro-atlantica) si consumatorul de securitate (Orientul Mijlociu si Asia Centrala).

Aceasta realitate dis-armonica genereaza seisme geopolitice periculoase si nu poate continua pe termen lung. Ea trebuie armonizata cat mai curand cu putinta, iar procesul de remodelare democratica, declansat în Orientul Mijlociu si Asia Centrala, raspunde unui astfel de deziderat. Crizele grave inregistrate la nivel european in trecutul apropiat reprezinta motivatia si impulsul pentru continuarea unai abordari proactive. Aceasta abordare a devenit regula in comunitatea euro-atlantica si nu ne putem sustrage ei. In plus, atat Romaniei, cat si celorlalte state riverane le revin responsabilitatii sporite in regiunea Marii Negre. Nu cred ca trebuie sa explicam mai mult de ce noi riveranii avem un interes fundamental in securizarea propriei regiuni, dupa cum nu cred ca aliatii si partenerii nostri din cadrul comunitatii euro-atlantice nu isi au loc in dinamica acestui proces. Subliniez acest aspect pentru ca am convingerea ferma ca daca raspunderea primara privind securizarea zonei revine riveranilor, contributia altor state interesate nu poate fi decat bienvenita. Desigur, sunt convins de responsabilitatile primare ce ne revin si, mai mult decat atat, cred ca unii dintre noi avem chiar obligatii mai mari. Astfel, tari ca Romania, Bulgaria si Turcia au primit un ajutor important în procesul de pregatire pentru aderare la NATO în cadrul Aliantei sau în procesul de democratizare. Ele au astazi datoria politica si morala de a sprijini activ si eficient eforturile de consolidare a democratiei în statele din vecinatatea noastra: Ucraina, Republica Moldova, Georgia, preocuparile unora dintre acestea vizand integrarea în NATO, activitatea lor în cadrul programelor PST, dar si actiunile Aliantei vizand perfectionarea cooperarii cu Rusia.

Fara îndoiala, preocuparile privind securitatea zonei nu încep si nu se termina cu aceasta conferinta si nu se rezuma numai la aspectele pe care le-am evocat. Cunosc, ca si dumneavoastra, ca se afla în derulare o serie de proiecte vizand diferite domenii de cooperare politica, parlamentara, economica sau bancara, de cooperare în domeniul mediului sau în cel militar. Unele sunt rodul unor initiative individuale sau bilaterale, altele vizeaza toate sau aproape toate statele din zona. E limpede însa ca noile realitati politice si de securitate, insuficienta rezultatelor convingatoare si nevoia unei implicari mai active a partenerilor nostri strategici ne obliga la o reevaluare a situatiei, la un efort suplimentar de armonizare si eficientizare a acestuia sau la încercarea de a gasi noi formule de actiune capabile sa valorifice mai bine oportunitatile, sa raspunda cu adevarat riscurilor si sa asigure participarea eficienta a institutiilor euroatlantice, a statelor care doresc sa se implice.

Sunt de aceea încrezator ca dumneavoastra, comunitatea expertilor pe problematica Marii Negre, veti reusi sa conturati o noua abordare conceptuala a problematicii securitatii în zona, cu atat mai mult cu cat regiunea noastra nu mai poate fi perceputa ca fiind la periferia Europei, ci în miezul unor procese geopolitice active, la solutionarea favorabila carora trebuie sa contribuie activ toate statele interesate.

Fundamental, eu sunt un optimist si prefer sa privesc partea plina a cupei. Consider ca în prezent zona Marii Negre este în primul rand o zona a oportunitatilor strategice. Principalul risc, cel putin pentru Romania, este acum ratarea momentului pentru valorificarea acestor oportunitati. Consider de aceea ca trebuie sa facem tot posibilul pentru eliminarea dificultatilor ce exista si transformarea regiunii într-un spatiu al prosperitatii, stabilitatii si securitatii. Proasta guvernare, conflictele înghetate, traficul ilicit cu armament, cu narcotice sau cu fiinte umane, criminalitatea organizata si miscarile extremist-separatiste constituie amenintari strategice pentru securitatea comunitatii euroatlantice. Întarirea cooperarii si solidaritatii regionale si o contributie sporita a comunitatii euroatlantice - acestea sunt ideile pe care le vom promova atat la nivel bilateral, inclusiv pe parcursul întalnirii pe care o voi avea maine la Bucuresti cu presedintele Iuscenko, dar si poimaine, la Chisinau, în cadrul GUUAM-ului.

Doamnelor si domnilor,

Apreciez ca împreuna putem promova proiectele de stabilizare puternice si viabile care ne stau în fata. În primul rand trebuie sa ne întrebam ce trebuie si ce putem sa facem noi pentru regiune înainte de a ne astepta la beneficiile generate de locatia geostrategica într-un punct nodal al afacerilor globale. Fara îndoiala ca în prezent avem cateva instrumente utile pentru cooperare regionala. Întrebarea este: sunt ele si eficiente în combaterea puternicelor riscuri asimetrice în epoca globalizarii?

Cred ca este timpul unor actiuni integrate, al afirmarii unei solidaritati clare si functionale la nivelul regiunii Marii Negre. Avem în vedere revitalizarea si consolidarea initiativelor de cooperare existente. În acest sens, cred ca am putea analiza oportunitatea realizarii unui summit al Marii Negre, dupa cum cred ca am putea studia ideea articularii unui for de dialog si cooperare cu caracter permanent, deschis participarii tuturor celor interesati. Discutiile privind crearea unor instrumente operationale de actiune mai eficiente pentru combaterea traficului ilicit de armament, materiale periculoase si de narcotice ar putea primi un nou impuls atat prin crearea de noi structuri adecvate, cat si prin regandirea SECI, dupa cum ideea constituirii unei academii a Marii Negre cu sectiuni în fiecare tara riverana, ar putea sa prinda un real contur.

Ma opresc însa aici, pentru ca, fara îndoiala, problematica Marii Negre este cu mult mai complicata si necesita abordari calificate din toate unghiurile posibile. Sunt însa încrezator ca dumneavoastra, comunitatea expertilor, cunoasteti bine problemele si prioritatile zonei, instrumentele de cooperare care ar putea fi consolidate, actiunile ce ar putea fi initiate pentru impulsionarea dezvoltarii democratice. Sunt, de asemenea, încrezator ca veti pune aceste cunostinte si idei în slujba consolidarii pacii, securitatii si stabilitatii în regiune. Va urez succes si astept cu interes propunerile dumneavoastra pentru ca noi, politicienii, guvernele sa le punem în aplicare.

Va multumesc.”
 

Departamentul de Comunicare Publica
20 Aprilie 2005

CONTACT